poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-04-04 | |
Trăia, odată, trai sărac,
pe-un lac întins, din câte știu, un prea modest și bun brotac, puriu. Era maestru, la creat, bolboci sub val, ca un sifon, dar avea orice răsuflat afon. Fugeau broscuțele de el când, săltăreț, pe după stuf scotea, în loc de cântecel, năduf. Degeaba era bun țintaș cu limba până la buric și lipicioasă. Muște … aș, nimic. Anii treceau. Trecea și ea – o fetișcană-n pas rapid, pe mal – brotacul o privea a vid. Până-ntr-o noapte. A visat că îl ating buzele ei și-i prinț pe cal înaripat… eheei… Deasupra lacului plutea, cu vocea lui cutremurând mătasea de pe-aici. Și-o stea, oricând. Cânta la fix, acum. Ad hoc, din Bach, din Beethoven, Ravel, Vivaldi, Handel … și deloc din el. Stoluri de muște, rând pe rând, ce-l zumzăiau din foi de nuc, veneau la gura lui căscând, buluc. Sobor de broaște de pe lac, mai mari, mai mici, îl îngânau cu poftă, de la primul “Oac”: - Miorlaau … Părea perfect, încântător, dar când se cobora, culcuș tot nu primea, în stuf, ci doar un "Ușșș!" Morala (are efect cool, și vă va face fericiți doar de-o șoptiți ușor - să nu-l treziți): Ea, prea miloasă, îl pupa dar, nefiind material, nu-n prinț îl transforma, ci-n pa- pagal…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate